Shop

Cum semnezi protocolul (ghid)

Despre intervenție – implantul dentar

          Implantul dentar este soluția premium pentru înlocuirea dinților lipsă. Acesta oferă un rezultat natural, stabil și confortabil, apropiat de senzația dinților proprii.

          Implanturile sunt realizate din titan sau zirconiu medical, materiale recunoscute pentru biocompatibilitatea excelentă cu organismul. Acestea permit o fixare solidă și de durată în os, printr-un proces natural de vindecare.

Ce este, mai exact, un implant dentar?

           Un implant dentar este o rădăcină artificială, în formă de șurub, realizată de obicei din titan, inserată în osul maxilar pentru a înlocui un dinte pierdut și pentru a susține o coroană dentară, o punte sau o proteză. Ai nevoie de implant dentar atunci când vrei să te bucuri de un zâmbet frumos sau atunci când pierzi unul sau mai mulți dinți, când vrei să previi resorbția osoasă și să îți îmbunătățești masticația, vorbirea și aspectul facial.

           Structura unui implant dentar este formată din:

• șurub (implantul propriu-zis, integrat în os);
• bontul protetic (piesa de legătură);
• coroana (dintele vizibil, realizat din ceramică sau zirconiu).

De ce să alegi implanturi dentare?

          Osul alveolar trebuie să fie stimulat funcțional pentru a-și menține forma și densitatea. Ori de câte ori se pierde un dinte, lipsa de stimulare a osului rezidual determină o scădere a densității osoase în zonă, cu pierderea lățimii, apoi a înălțimii și a volumului osos, cauzând o pierdere osoasă în timp. Protezele mobile totale sau parțiale contribuie și ele la pierderea osoasă, însă implantul dentar menține osul alveolar.

          Cu ajutorul implanturilor dentare, dinții pot fi poziționați astfel încât să îmbunătățească estetica și fonetica, să ofere confort și stabilitate, o masticație eficientă și o soluție durabilă în timp.

Când este soluția potrivită pentru tine?

            Atunci când ai dinți lipsă și îți dorești o soluție fixă, când vrei să eviți afectarea dinților vecini sau afectarea osoasă, precum și pentru sănătatea psihică și fizică.

De ce se pierd dinții?

            Cauzele pot fi multiple, însă cele mai frecvente sunt:

• distrucții corono-radiculare întinse;
• gangrene complicate (granuloame, chisturi);
• complicații supurative (abcese, adenite, flegmoane);
• dinți care întrețin procese supurative sinuzale (sinuzita maxilară de cauză dentară);
• dinți cu afectare parodontală / mobilitate;
• dinți mult extruzați, egresați sau înclinați, care defavorizează tratamentul protetic;
• edentațiile subtotale.

Rezultatul pierderii dinților

            În cazul în care unul sau mai mulți dinți se pierd, apare afectarea estetică, fonatorie și masticatorie. Dinții restanți sunt suprasolicitați, provocând în timp afectare parodontală și migrarea acestora, protezarea ulterioară făcându-se cu dificultate.

Despre intervenția chirurgicală de extracție dentară și inserare a implantului

           Aceasta se poate realiza într-o etapă sau în două ședințe diferite, în funcție de procesele infecțioase existente și de oferta osoasă disponibilă.

           Intervenția chirurgicală de extracție și inserarea simultană a implantului va decurge după un protocol bine stabilit, adaptat situației clinice a fiecărui pacient.

            Sub anestezie locală se efectuează extracția resturilor radiculare și a dinților irecuperabili, urmate de chiuretarea alveolelor și irigarea acestora cu ser fiziologic. După verificarea integrității alveolelor dentare se vor insera implanturile dentare (structura endoosoasă). Spațiul periimplantar se va gestiona în concordanță cu aspectul clinic (bonturi de vindecare și/sau suturi).

             Intervenția chirurgicală de extracție, urmată de inserarea implantului în două ședințe diferite, este indicată, de obicei, atunci când oferta osoasă disponibilă este insuficientă pentru inserarea șurubului implantar sau când procesele infecțioase insistente nu permit inserarea șurubului în condiții de siguranță, existând riscul de a fi compromisă integrarea osoasă a acestuia. În astfel de situații, intervenția chirurgicală de extracție va fi completată de o adiție osoasă (± membrane resorbabile sau membrane proprii), pentru a asigura un pat osos receptor generos pentru etapa următoare. Între această etapă și cea de inserare a șurubului implantar este necesar un timp optim de așteptare, în vederea osificării, de 4–6 luni.

Faza de osteointegrare

           După inserarea implanturilor dentare urmează perioada de osteointegrare, reprezentând procesul biologic prin care osul se formează și se adaptează intim la suprafața implantului, asigurând stabilitatea acestuia. În această etapă, implanturile sunt lăsate în repaus funcțional (fără încărcare protetică), pentru a permite o vindecare optimă. Există și variante în care se poate recurge la protezarea imediată (provizorie), însă acestea vin însoțite de un pachet generos de contraindicații pentru pacient.

              Durata procesului de osteointegrare este, în medie, de 3–6 luni, putând varia în funcție de calitatea și cantitatea osului, stabilitatea primară a implantului, tehnica chirurgicală abordată și particularitățile pacienților.

            La finalul osteointegrării se va efectua evaluarea clinică și radiologică a implanturilor, după care va începe etapa de protezare definitivă a acestora.

Tipuri de implanturi

          În funcție de situația clinică pot fi recomandate unul dintre cele două tipuri de implanturi folosite în clinica noastră, și anume:

1. Neodent by Straumann
2. BLX Straumann

           Diferența dintre cele două constă în designul șuruburilor implantare (pasul și adâncimea spirelor), fiecare dintre cele două fiind potrivite pentru cazuri clinice diferite. Acest lucru va fi stabilit de către medic în funcție de dimensiunile patului osos receptor, dar și de densitatea acestuia.

Cui i se adresează tratamentul?

           Tratamentul cu implanturi dentare se adresează pacienților care au pierdut unul, mai mulți sau toți dinții și doresc o soluție fixă, funcțională și estetică pentru înlocuirea acestora. Candidații potriviți sunt, în general, pacienții care:

• prezintă unul sau mai mulți dinți lipsă;
• au o stare generală de sănătate care permite efectuarea intervenției chirurgicale;
• beneficiază de un volum osos suficient sau pot urma proceduri de augmentare osoasă, dacă este necesar;
• au o igienă orală corespunzătoare și sunt motivați să mențină o bună sănătate orală;
• nu prezintă afecțiuni medicale necontrolate care pot compromite vindecarea.

            Reabilitarea prin implanturi dentare presupune o serie de etape chirurgicale pe care pacientul trebuie să le suporte:

• Anestezie;
• Extracție;
• Crearea patului osos receptor;
• Inserarea implanturilor;
• Osteointegrarea;
• Confecționarea suprastructurii protetice și echilibrarea ei gnatologică.

            Pacienții cu afecțiuni generale nu pot beneficia întotdeauna de tratament implanto-protetic, deoarece acestea pot influența în mod negativ reactivitatea în timpul intervenției chirurgicale, cât și vindecarea plăgilor, precum și osteointegrarea.

Contraindicații

Contraindicații sistemice

• Hipertensiune arterială majoră;
• Endocardite netratate;
• Diabetici insulinodependenți;
• Ciroze hepatice;
• Afecțiuni pulmonare cronice obstructive;
• Îmbolnăviri frecvente cu utilizare periodică de steroizi;
• Chimioterapie;
• Radioterapie;
• Maladii endocrine necontrolabile;
• Afecțiuni psihotice necontrolate;
• Consum de droguri;
• Sarcină;
• Afecțiuni oncologice;
• Alergii la metale;
• Boli autoimune necontrolate.

Contraindicații locale

• Igienă bucală deficitară;
• Incluziuni dentare și prezența unor resturi radiculare în grosimea crestei alveolare;
• Procese inflamatorii locale;
• Afecțiuni ale mucoasei orale;
• Ofertă osoasă insuficientă.

Contraindicații relative

• Diabet zaharat necontrolat sau insuficient echilibrat;
• Sistem imunitar compromis;
• Tratament cu bifosfonați;
• Afecțiuni cardiace severe;
• Alăptare.

Pregătire înainte de intervenția chirurgicală

Pașii tratamentului

            Consult de specialitate și explorări imagistice pentru stabilirea unui plan de tratament exact și adecvat nevoilor și situației clinice.

            Examene de laborator și completarea chestionarului de sănătate.

• Analizele de sânge au rolul de a completa examenul clinic și de a furniza informații cu privire la starea generală de sănătate a pacientului și la patologiile asociate de care acesta suferă, patologii care influențează reabilitarea prin implanturi.
• Chestionarul de sănătate are rolul de a ajuta medicul să cunoască starea de sănătate a pacientului și statusul dento-parodontal. Informațiile furnizate de către pacient sunt strict confidențiale și vor fi folosite în scopul de a putea beneficia de un tratament de medicină dentară complet și calificat. Veridicitatea informațiilor furnizate de către pacient va fi certificată prin semnătura acestuia. Toate informațiile furnizate de pacient sunt necesare pentru elaborarea unui diagnostic corect și pentru conceperea unui plan de tratament perfect adaptat nevoilor sale.

            După analizarea datelor obținute în urma efectuării pașilor anteriori prezentați, pacientul va fi informat dacă este eligibil sau nu pentru intervenția chirurgicală.

          În cazul în care răspunsul este favorabil, pacientul trebuie să se prezinte în una dintre cele două locații ale clinicii în vederea semnării planului de tratament, ridicării rețetei necesare premergător intervenției chirurgicale și achitării unui avans necesar pentru a putea demara confecționarea ghidului/ghidurilor chirurgical(e). În momentul în care acesta/acestea este/sunt gata, pacientul va fi contactat telefonic pentru programarea intervenției chirurgicale, precum și pentru acordarea indicațiilor preoperatorii.

           În cazul în care răspunsul nu este favorabil, pacientul va fi informat telefonic, i se vor pune la dispoziție rezultatele investigațiilor efectuate și va fi redirecționat către un consult de specialitate.

Recomandări preoperatorii

1. Începerea administrării antibioticului conform schemei profilactice recomandate de medic, de regulă cu 2 zile înainte de intervenția de inserare a implanturilor.
2. Păstrarea unei igiene bucale bune.
3. Pacientul este îndrumat să se prezinte la intervenție după ce a mâncat în prealabil, și-a luat medicația (excepție fac anticoagulantele și antiagregantele) și a evitat, pe cât posibil, cafeaua sau alte substanțe cu efect stimulant.

Ce vei simți în timpul intervenției chirurgicale?

          Zona este anesteziată local, deci nu vor exista dureri. În schimb, se poate simți:

• presiune când medicul pregătește osul și inserează implantul;
• vibrațiile și zgomotul instrumentelor;
• ușoare trageri sau împingeri ale maxilarului sau gingiei;
• ocazional, o senzație de apăsare.

Ce vei simți după intervenția chirurgicală?

        După ce trece anestezia, este normal să apară:

• durere moderată, controlată cu analgezicele prescrise;
• umflătura obrazului sau a gingiei;
• uneori, mici echimoze (vânătăi).

            Dacă sunt inserate mai multe implanturi sau se efectuează și o adiție osoasă, disconfortul postoperator poate fi ceva mai mare decât în cazul unui singur implant.

Recomandări postoperatorii

1. Se vor aplica pungi cu gheață în zona intervenției timp de 10 minute, urmate de o pauză de 15 minute. Procedura se reia de 4 ori pe zi, timp de 5 zile.
2. Dacă pacientul constată o colorație ușor roșiatică a salivei, colorație ce persistă câteva ore după intervenția chirurgicală, acest lucru nu constituie un motiv de îngrijorare. În situația în care sângerarea postoperatorie este abundentă și persistentă, pacientul are obligația să contacteze clinica de îndată. Este important ca pacientul să nu oprească sângerarea prin clătiri cu presiune, cu apă de gură sau alte lichide.
3. Medicația se va administra respectând mențiunile din prescripție. De asemenea, pacientul poate utiliza un alt antialgic bine tolerat. Dacă durerea persistă sau crește în intensitate după 48 de ore, pacientul are obligația să contacteze clinica.
4. Se va evita zona operată timp de 24 de ore. Igienizarea cavității orale va consta în clătiri cu apă de gură cu clorhexidină, fără presiune, de 3–4 ori pe zi.
5. Se vor utiliza periuțe moi timp de 30 de zile, evitându-se periuța electrică sau dușul bucal.
6. Pacientul va evita lactatele, băuturile carbogazoase și alimentele calde timp de 24 de ore, pentru a evita complicațiile postoperatorii.
7. Pacientul este instruit să evite activitățile fizice intense, expunerea la frig sau la căldură, călătoriile cu avionul și activitățile de submersie în primele 48 de ore.
8. Se va evita, pe cât posibil, fumatul timp de 24 de ore de la intervenția chirurgicală.

Important!

         Tratamentul cu implanturi dentare reprezintă una dintre cele mai eficiente și predictibile metode de înlocuire a dinților lipsă. Cu toate acestea, succesul pe termen lung al implanturilor nu depinde doar de calitatea implantului sau de experiența medicului, ci și de particularitățile biologice și de starea generală de sănătate a fiecărui pacient.

           Fiecare organism răspunde diferit la tratament, motiv pentru care evoluția și durata de viață a implanturilor nu pot fi garantate.

           Prognosticul implanturilor poate fi influențat de tipul și întinderea edentației, de vârstă, sex și particularitățile individuale, de statusul hormonal, precum și de prezența unor afecțiuni inflamatorii sau autoimune care pot modifica răspunsul organismului și echilibrul țesuturilor din jurul implanturilor. De asemenea, deficiențele nutriționale, dezechilibrele metabolice, inclusiv deficitul de vitamina D sau alte carențe, pot afecta procesele de vindecare și osteointegrare. Stresul cronic și tulburările emoționale pot influența indirect rezultatele tratamentului prin modificarea răspunsului biologic și prin favorizarea unor parafuncții, precum bruxismul.

           În egală măsură, afecțiunile cronice sistemice, cum ar fi diabetul zaharat, anemia, hepatitele, bolile inflamatorii intestinale, osteoporoza și alte boli care influențează metabolismul osos, răspunsul imun sau capacitatea de vindecare, precum și medicația administrată pentru tratarea acestora, pot avea un impact asupra stabilității și longevității implanturilor dentare. Stilul de viață, obiceiurile personale, igiena orală, fumatul, consumul excesiv de alcool, tulburările comportamentale, obiceiurile compulsive, precum și factorii de mediu sau alte influențe externe pot contribui, de asemenea, la modificarea prognosticului tratamentului.

            Din aceste motive, succesul tratamentului implantar nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma actului medical sau a materialelor utilizate, ci reprezintă rezultatul interacțiunii complexe dintre factorii biologici, medicali, funcționali și comportamentali specifici fiecărui pacient. Deși tratamentul implantar beneficiază de o rată ridicată de succes atunci când este corect indicat și realizat, nu poate fi garantată o evoluție identică în toate cazurile, fiind posibilă apariția unor complicații sau modificări ale prognosticului determinate de factori independenți de voința și controlul echipei medicale.

Despre protezarea provizorie

          Nu toți pacienții sunt candidați pentru protezarea provizorie imediată. Indicația acesteia este stabilită exclusiv de medic, în funcție de situația clinică și de stabilitatea primară a implanturilor.

            În unele cazuri, cele mai frecvente fiind cele de edentație totală, medicul poate recomanda protezarea provizorie a implanturilor dentare, în cazul în care situația clinică permite acest lucru.

           Această protezare provizorie are rolul de a restaura parțial masticația, de a îmbunătăți fonația și de a reda estetica. Toate aceste aspecte conduc, în final, la o acceptare mai ușoară de către pacient a etapei chirurgicale (în special a traumei aferente acesteia) și, eventual, a modificărilor care țin mai ales de aspectul fizic.

          Pentru ca această protezare provizorie să fie benefică, pacientul va fi instruit ca, pe perioada specificată de către medic, să consume hrană preparată în stare semilichidă, astfel încât solicitările funcționale să nu pună în pericol osteointegrarea (prin apariția unor microfracturi osoase periimplantare, care în final duc la mobilizarea implantului).